1.PĂZEŞTE-ŢI LIMBA.NU SPUNE TOT CE GÂNDEŞTI 2.PROMITE PUŢIN.ÎNDEPLINEŞTE PROMISIUNILE 3.NU PIERDE PRILEJUL DE A SPUNE O VORBĂ BUNĂ 4.ARATĂ PREOCUPARE FAŢĂ DE CEILALŢI,FAŢĂ DE DORINŢELE,ACTIVITĂŢILE ŞI FAMILIILE LOR 5.GÂNDEŞTE POZITIV.NU TE LĂSA DOMINAT DE ÎMPEJURĂRI ŞI DE DEZAMĂGIRI MĂRUNTE 6.PĂZEŞTE-ŢI MINTEA LIMPEDE.NU TE CERTA.DEZAPROBĂ FĂRĂ SĂ FI DEZAGREABIL7.NU ÎNCURAJA BÂRFA,ESTE DISTUGĂTOARE 8.FII ATENT FAŢĂ DE SENTIMENTELE CELORLALŢI 9.NU DA ATENŢIE CRITICILOR RĂUTĂCIOASE LA ADRESA TA.TRĂIEŞTE ÎN AŞA FEL ÎNCÂT NIMENI SĂ NU LE CREADĂ10.NU ALERGA DUPĂ ÎNCREDEREA ALTORA.MUNCEŞTE CUM POŢI MAI BINE ŞI AI RĂBDARE
The Man spus
Cum vedeti slujirea femeii fată de sot si fată de biserica.Care ar fi relatia dintre acestea doua?
sotiacredincioasa spus
În Genesa capitolul 1 începând cu versetele 26,27 ni se relatează modul în care Dumnezeu a creat omul după chipul Său;parte bărbătească şi parte femeiască i-a făcut.Cred că atît bărbaţii cît şi femeile trebuie să lucreze “…pentru desăvîrşirea sfinţilor, în vederea lucrării de slujire, pentru zidirea trupului lui Hristos,pînă vom ajunge toţi la unirea credinţei şi a cunoştinţei Fiului lui Dumnezeu, la starea de om mare, la înălţimea staturii plinătăţii lui Hristos;…” Noi trebuie să fim canale de har pentru Dumnezeu.În Romani 16:1 ne este dat exemplu lui Fivi o femeie cu implicare în biserică.Ca şi femei putem sluji în diferite moduri:prin rugăciune, consiliere, implicare socială,învăţătoare de copii la şcoala duminicală,studiu biblic cu femeile.Putem să mai slujim prin a face curăţenie în biserică.Chiar dacă această slujire pare de multe ori tare neînsemnată,ea este foarte importantă.Am văzut biserici în care corul era condus de o femeie.Putem să mai sjujim şi prin cîntare şi poezie.Şi acestea sunt slujiri.Duhul lui Dumnezeu călăuzeşte atât femeile cât şi bărbaţii.Isus Hristos prin Duhul Sfânt a pus în fiecare din noi diferite daruri spirituale pe care le putem folosi în calitate de administratori ai harului lui Dumnezeu.În ceea ce priveşte slujirea în familie,cred că nici unul din parteneri nu trebuie să se creadă superior celuilalt, iar slujirea care se face să fie făcută în smerenie şi cu dragoste ajungîndu-se astfel la comuniune(Romani 12:10).Conform cu Romani 15:2 noi trebuie să căutăm să fim plăcuţi aproapelui nostru în ceea ce este bine şi în vederea zidirii altora.Căutând să fim plăcute soţilor noştri slujim.Ne putem sluji soţii în foarte multe feluri(unele mai însemnate iar altele mai puţin însemnate).Este nevoie de slujire în familie.Un alt model de slujire pe care putem să îl oferim soţilor noştri după părerea mea este şi supunerea.Dumnezeu a stabilit un model cu privire la conducere şi supunere.Relaţia dintre cele două:slujirea în biserică şi slujirea faţă de soţ cred că este supunerea şi dragostea.Indiferent că slujim în biserică sau ne slujim soţii,slujirea trebuie făcută cu dragoste şi supunere faţă de soţ şi faţă de Dumnezeu.Cam acesta este modul în care văd eu slujirea femeii faţă de soţ,faţă de biserică şi relaţia dintre ele.
The Man spus
Raspunsul dvs este bine elaborat ,si face referinta mai mult la modalitati practice de slujire.
Dar ce parere aveti despre afirmatia :”slujirea femeii este direct proportionala si in functie de slujirea barbatului in biserica” ? Ar trebui sa existe o asemenea legatura in slujirea femeii crestine? De ce?
sotiacredincioasa spus
In mod TEORETIC aceasta afirmatie este una reala.Slujirea femeii in biserica este direct proportionala cu cea a barbatului.Atat femeia cat si barbatul au un rol in familie si in biserica.Asta nu inseamna ca rolul barbatului este mai important decat cel al femeii si invers.Ei trebuie sa fie impreuna lucratori pentru Cristos.Dumnezeu asa a ingaduit ca noi sa ne putem completa unul pe celalalt atat in viata de familie cat si in slujirea pe care o facem in biserica.Noi trebuie sa fim ajutoare potrivite pentru sotii nostri chiar si in slujire!
carmen spus
Am ctit multe sfaturi bune si intaritoare pe aceste pagini. Ma numesc Carmen.Sunt trista si am nevoie de o incurajare si rugaciunile voastre, va impartasesc problema ce s*a ivit si pe care ma simt tare neajutorata s-o rezolv. Am un baiat de 13 ani, Razvan, elev in clasa a sapea. Face parte dintr-o clasa de 15 copiii majoritate foarte agitati. In clasele primare au schimbat multe invatatoare. In clasa a cincea au fost categorisiti ca problema. Diriginta ne*a chemat pentru indisciplina lor in timpul orelor. E si vina copiilor poate si a parintilor dar si a profesorilor. Tratati ca “oii negre” multi dintre ei au inceput sa aiba o atitudine din ce in ce mai ostila ajungand sa fie chiar iesiti din comun. Directorul a luat decizia sa-i mute disciplinar mai aproape de biroul sau la parter. Ferestrele clasei dau in curtea unei doamne in varsta care de-a lungul anilor a avut multe conflicte cu elevii care au necajit-o. Va dati seama ca aceasta mutare acestei clase i-a aruncat pur si simplu pe un teren minat. Intr-o zi cei mai nazbatiosi au inceput un schimb de replici cu acea doamna care a aruncat cu mortar in ei si confilictul a luat proportii. Binenteles ca nu toti au participat. Baiatul meu nu a fost prezent fiind cu mine la spitalul de oase pentru un control , deoarce i s-au deformat niste oase. Nu e ceva grav e din cauza cresterii. In urma acestui conflict Directorul a facut o sedinta cu parintii si ne-a impus sa mutam toti copii la alte scoli. Unii copii merita sa fie sanctionati dar nu cred ca toti. Oricum nu am nici o putere si ma consolez cu Romani 8.28 sperand ca va iesi ceva bun din asta. Dar nu stiu unde trebuie sa-l mut si ma simt dezorientata. De aceea va rog sa va rugati si pentru mine si baiatul meu. Multumesc si Domnul sa va rasplateasca.
sotiacredincioasa spus
Carmen o sa ne rugam pentru familia ta si dorim ca Dumnezeu sa se indure si sa lucreze asa cum numai El poate!
claudia spus
Pace! Numele meu este Claudia si sunt botezata abia de putin timp.Nu am un mentor spiritual si am nevoie de indrumara,motiv pentru care indraznesc sa apelez la dumneavoastra.Pentru inceput,daca ati putea sa-mi spuneti ce inseamna pentru o femeie crestina sa se pregateasca pentru cine;cand putem si cand nu putem sa luam cina.Va multumesc si astept cu nerabdare indrumarile dumneavoastra.DOMNUL SA VA BINECUVANTEZE!
ioana spus
Scriu aici cu speranta ca poate cineva imi va da un sfat , ma v’a linisti.M’am casatorit anul acesta in februarie,tot atunci am pierdut si o sarcina.Greu am reusit sa trec peste…Tot in luna februarie am plecat cu sotul meu in Anglia.Aici a inceput tot raul.Stres,cearta,ura,durere si amar.Am intrat intr’o depresie din care nu mai pot sa ies oricat incerc.Nu mai sunt fericita,nu ma simt implinita…nici eu nu stiu.Simt ca eu “nu apartin acestei lumi” . Simt ca am nevoie de pace…de…nici eu nu stiu.Stiu doar ca nu ma simt fericita si implinita cu sotul meu.Mai ales de cand am pierdut copilul,si spuna asta pt ca in perioada sarcinii nu am auzit macar o data din gura lui “Da,imi doresc acest copil” . Ma enerva si ma supara enorm de mult.Vorbe grele si jignitoare la adresa mea arunca mereu.Pana ce … bebele meu a plecat la Doamne Doamne. Stiu ca e un pacat , insa nu sunt sigura ca sotul meu e cel cu care vreau sa imi petrec restul vietii.Eram atat de indragostiti … pana am ramas insarcinata.Dupa ce am pierdut copilul s’a schimbat tot.
Vreau sa raman cu el … dar nu ma simt fericita,implinita.
Vreau sa il las … insa mi’e frica ca imi v’a parea rau…
Nu stiu ce sa fac …
M’am rugat si ma rog in continuare… insa , nimic nu e mai bine in viata mea…
Rugati’va si voi pt mine…poate eu sunt mult prea pacatoasa ca sa fiu ascultata …
Eva spus
Acum am gasit si am citit postarea ta, Ioana. Ce mai faci? Cum au mers lucrurile in viata ta? Esti fericita?
cosmina spus
ioana, eu te inteleg f bine. nu cred ca am ajuns chiar la ura dar inteleg prin ceea ce treci. Nici din gura sotului meu nu gasesc incurajare (si asta e unul din formele prin care eu primesc f multa dragoste si el stie asta). Nici noi nu ne mai intelegem ca la inceput desi a trecut doar 1 an si 3 luni. E schimbat total din toate puncetele de vedere. Nici eu nu stiu ce sa mai fac. Oricum si orice as face nu e bine, nu-l multumesc… In biserica numai slujeste de mult (si asta ma face sa inteleg comportamentul lui) si ma doare ffff tare. Nici de rugat nu ne mai rugam impreuna decat foarte rar si nu pe genunchi si asa ca pe vremuri; rugaciuni rapide si gata. Si eu ma rog, dar sincer si mie imi este greu. Nu stiu cum sa-l ajut, cum sa-l sprijn si in ce sa-l sprijin. E greu!! Va rog sa ne dati un sfat, o parere!!!!
Eva spus
Draga Cosmina,
Inteleg foarte bine ce simti, din propria mea experienta. Nu intru in detalii. Important este ce mi-a descoperit Domnul cu privire la aceasta:
1. Dumnezeu (Tatal, Fiul, Duhul Sfant) trebuie sa fie Stapanul vietii noastre. Asta inseamna sa-I dam Lui controlul absolut, sa ne pocaim de toate pacatele, sa avem o inima curata, eliberata de orice manie, dusmanie, rautate, viclenie, mandrie (Efeseni 4:17- 32; Galateni 5:16-26), sa renuntam la orice dorinta care nu este dupa voia Lui.
2. Dumnezeu trebuie sa fie pe primul loc in viata noastra. Asta inseamna ca pe El trebuie sa-l iubim cel mai mult, Domnul Isus sa fie preaiubitul inimii noastre, relatia cu El sa fie cea mai importanta, apoi cea cu sotul, copiii, etc. Daca nu simti asa (si e foarte probabil, datorita tulburarilor tale emotionale si afective), cere-I Domnului sa te umple de dragoste pentru El si sa te ajute sa-L pui pe El pe primul loc in viata ta.Fii in permanenta conectata la El, vorbeste cu El, cu voce tare cand esti singura, sau doar in gand cand mai sunt si alte persoane.
3. Diavolul este adevaratul nostru dusman. Este mincinos, hot, inselator; scopul lui este sa distruga tot ceea ce este dumbezeiesc (Ioan 10:10). In spatele comportamentului rece, dispretuitor, lipsit de afectiune al sotului fata de sotie, in spatele certurilor, loviturilor, tradarilor, se afla acest viclean, Satana, cu demonii lui. Efeseni 6:10-18. Noi trebuie sa fim in permanenta constiente de aceasta realitate si sa cerem protectia Domnului asupra familiei noastre (sotie, sot, copii).
4. Femeia credincioasa are AUTORITATE SPIRITUALA asupra familiei ei (sot, copii). Ea nu doar poate, dar trebuie sa lupte in rugaciune, sa ceara si sa proclame biruinta Domnului Isus asupra familiei ei, in viata sotului, a copiilor.
5. Roaga-te si pentru alte familii cu probleme, pe care le cunosti. Chiar uneste-te in rugaciune cu alte surori, sa va rugati impreuna pentru familiile voastre, si tineti in fiecare saptamana o zi de jertfa, in post si rugaciune.
Sfaturi: Concentreaza-te asupra Domnului, incepe ziua cu rugaciune, cere armura lui Dumnezeu asupra ta si a familiei tale, citeste Cuvantul Domnului in fiecare zi, concentreaza-te pe Noul Testament, citeste-l iar si iar; memoreaza versetele care “iti vorbesc”, ia-le ca pe promisiuni din partea Domnului si multumeste-i, prin credinta, pentru ele. Cere-i Domnului dragoste, rabdare, intelepciune fata de sotul tau. Renunta la activitatile parazite care simti ca-ti sting duhul si bucuria in Domnul, tv, filme,calculator, jocuri, etc. Asculta muzica crestina, lauda-l pe Domnul, nu te rupe de Adunare, de Biserica in care simti puterea Domnului. Daca esti pe facebook si cunosti engleza, iti recomand paginile Derek Prince si In Touch Ministries (a pastorului Charles Stanley); intra pe ele si vei gasi multa hrana pentru sufletul si duhul tau.
Domnul sa ne dea puterea, draga surioara, sa ducem aceasta lupta pana la biruinta deplina, la care ne-a facut partase scumpul nostru Domn si Dumnezeu, Isus. A Lui sa fie slava in veci, Amin!
cosmina spus
nu-l lasa Ioana! Nu asta e solutia! Nu cred ca asta e ceea ce vrea Domnul!!!
diana daleth ruiz flores. spus
pace…. ma numesc diana ruiz, sunt mexicanca si traiesc in romania in alba-iulia, sotul meu e pastor, in prezent lucrez cu femeile din biserica noastra si-n fiecare luna ne adunam si avem studiu biblic. cind am alfat despre acest siteul mam bucurat nespus, va doresc multa binecuvintare, si voi femeile credincioase care slujiti Domnului va sfatuiesc sa va daruiti tot mai mult Lui Dumnezeu, caci ziua e apropae, sa vestim si sa invatam pe prietenile noastre, rudele noastre, familia noastra, ca sa intampinam pe Domnul in vazduh…. cu drag, sora diana ruiz, misionera in romania.
Eva spus
Pacea Domnului sa fie si cu tine, surioara!
Ne bucuram ca Domnul ne-a trimis in Romania o inima fierbinte, ca a ta. Domnul sa faca sa prospere lucrarea la care v-a chemat, pe tine si pe fratele pastor, spre lauda Numelui Sau si binecuvantarea sufletelor carora le slujiti.
Multumim de incurajari si indemnuri, si asteptam cu bucurie ziua cand ne vom putea si imbratisa, daca nu aici, cu siguranta Acasa.
Harul Domnului sa fie cu voi!
Eva spus
Am pus aceasta intrebare si la sectiunea “Banii nostri”. Zeciuiala se poate directiona si catre organizatiile care slujesc Domnului, cum ar fi posturi de radio, publicatii, organizatii misionare, etc?
Multumesc pentru raspuns .
Eva spus
Buna ziua!
Va rog, daca mai e cineva acolo, sa-mi dea si mie un raspuns la intrebarea de mai sus. Chiar ma intereseaza.
Multumesc.
vasy spus
Am o intrebare si va rog sa ma ajutati in masura in care puteti!
Eu vin din lume,m-am predat Domnului acum 2 ani iar legamant am facut de un an de zile.Imediat dupa botez la 3 luni de zile am cunoscut o fata dezamagita f tare din fosta ei relatie si am discutat cu ea foarte putine despre asta.Tine-am legatura dar nu foarte apropiati.Baiatul cu care vorbise si-a batut joc de ea din toate pct de vedere. Dupa ceva timp s-a apropiat de mine si eu am permis asta pt ca atunci era foarte linstita(adica la locul ei) acum dupa ce avem ceva timp de cand vorbim este cu totul alta fata.E foarte dificila,nu primeste nici un sfat,ne certam toata ziua,e imposibila pt mine.Intr-adevar am inceput si eu sa-mi pierd cumpatul si sa nu mai fiu un model pt ea.De multe ori am vrut sa renunt la relatie pt ca deseori imi afecteaza si relatia cu Dumnezeu,nu mai pot sta inaintea Lui. Ma rog dar simt ca Dumnezeu nu mai e cu mine cum era inainte pt ca nici eu nu mai sunt cum eram inaite. Stiu ce trebuie sa fac sa devin ce am fost dar intrebarea mea e crede-ti ca ar trebui sa renunt la relatie sau sa ma lupt mai departe?
Eva spus
Cu permisiunea Administratorului, incerc sa formulez si eu un raspuns:
Relatarea ta, Vasy, nu este foarte clara. Scrii despre o relatie, pe care eu o presupun a fi de prietenie, fara intimitati, avand in vedere ca tu esti un copil al Domnului si stii ca nu-ti sunt ingaduite. Despre ea inteleg ca nu e credincioasa. Tu ai acceptat prietenia cu ea pentru a o consola dupa trauma suferita, pentru a-i arata ca un baiat se poate purta si altfel cu o fata, pentru a fi fata de ea un model de traire crestina, sperand ca si ea il va descoperi pe Cristos, dar lucrurile au mers in sens opus, atat pentru ea cat si pentru tine.
Tu intrebi acum daca sa rupi prietenia sau sa lupti in continuare. Nu intelg pentru ce lupti. Daca vrei ca si ea sa fie mantuita, atunci lupta ta sa fie in rugaciune, pentru ca de convins, numai Duhul Sfant o poate convinge de pacat si depocainta. Tu ai luat asupra ta o povara pe care nu doar ca nu o poti duce, dar te si doboara. Si nici nu esti chemat sa duci povara aceasta pentru ca ea nu este sotia ta, nici macar logodnica ta. Si chiar daca ati fi fost logoditi, starea relatiei dintre voi ar fi impus ruperea logodnei.
Parerea mea este ca trebuie sa pui capat acestei relatii, sa stai de vorba cu ea si sa-i explici ca tu esti un copil al Domnului iar chemarea ta este de a-L urma pe El, de a-ti trai viata in ascultare de El, dupa principiile Lui.
Fiind la inceputul vietii de credinta, concentreaza-te asupra relatiei tale cu Dumnezeu, asupra cresterii tale spirituale.
Nu te preocupa de prietenii cu fete, si cu atat mai putin de casatorie. Roaga-te Domnului ca, la vremea potrivita, sa ti-o descopere pe cea pregatita de El pentru tine, si ai rabdare.
Elena spus
Mesaj:
Intrebarea mea apentru dumneavoastra este :
Daca partenerul este necredincios (preacurvar) desi cu ani in urma L-a cunoascut pe Domnul Isus, sotia poate divorta de el? El a plecat de acasa de 2 saptamani, ea (sotia) a ramas cu un copil de crescut. Apartamantul lor este pus sub sechestru fiindca a imprumutat bani de la banca fara stirea sotiei lui, bani pe care i-a cheltuit fratele lui. Bani pentru cresterea copilului nu da. Daca dovorteaza se face vinovata fata de biserica? fata de Domnul?
Va rog frumos sa imi raspundeti pe adresa mea de e-mail.
Va multumesc.